Holding heart, vertical

Sindromul Leriche (boală ocluzivă aortoiliacă) constă în blocarea completă  a aortei abdominale și a arterelor iliace, determinând  semne și simptome ale lipsei cronice de sânge la nivelul membrelor inferioare.

Cauza acestei boli grave o reprezintă ateroscleroza sau depunerea de grăsimi în peretele aortei, sindromul Leriche fiind specific bărbaților. Blocajul arterial poate apărea spontan sau progresiv prin îngustarea treptată a lumenului arterial. Boala  apare la persoanele fumătoare, diabetice (tip I sau II), obeze, sedentare, la cele cu istoric familial de ateroscleroză, hipertensiune arterială sau hipercolesterolemie. Acești factori contribuie atât la declanșarea bolii cât și la progresia ei.

Simptomele bolii  diferă în funcție de localizarea blocajului  arterial. Blocajul brusc produce simptome severe, spre deosebire de obstrucția progresivă care are un răsunet mai slab, datorată posibilității formării unor vase colaterale care ocolesc zona astupată și astfel suplinesc parțial fluxul sangvin. Cele mai frecvente simptome caracteristice sindromului Leriche sunt:

  • durere puternică, crampe, senzație de amorțire până la paralizie, în timpul efortului fizic la nivelul feselor și coapselor și care dispare la repaus,
  • paloarea tegumentelor care sunt  reci la nivelul acelorași regiuni,
  • lipsa părului de pe picioare,
  • unghii crescute anormal,
  • ulcerații,
  • atrofie musculară,
  • impotență (disfuncție erectilă).

Toate semnele enumerate mai sus sunt determinate de slaba irigație cu sânge a regiunii inferioare a corpului.

Investigațiile pacientului suferind de această boală sunt:

  • Electrocardiograma;
  • Radiografia abdominală;
  • Ecografia Doppler;
  • Angiografia și o serie de teste de sânge.

Tratamentul curativ este reprezentat de revascularizare adică de restabilire a circulației sângelui. Acesta se poate face fie prin dilatare cu balonul adică angioplastia, fie chirurgical prin realizarea unor ocolișuri numite by-pass. Metoda de revascularizare va fi aleasă de medicii chirurgi în urma angiografiei.

SFATURI PRACTICE PENTRU BOLNAVII CARDIACI ÎN SEZONUL RECE

Anotimpurile reci și umede, prin modificările specifice ale mediului ambiant (frig, ceață, ploi, lapoviță, ninsoare, viscol, modificări ale presiunii atmosferice) pot determina precipitarea apariției unor boli precum: infarctul miocardic acut și accidentele cerebrale vasculare, agravarea fenomenelor de angină pectorală și decompensarea insuficienței cardiace congestive.

De aceea, considerăm oportun să reamintim unele sfaturi simple a căror respectare duce la evitarea sau diminuarea acestor neplaceri.

În primul rând, persoanele cu insuficiență cardiacă trebuie să prevină infecțiile respiratorii foarte frecvente în această perioadă, prin evitarea aglomerației și a contactului cu persoanele bolnave. Calea de transmitere este prin aer iar contaminarea se poate face foarte ușor.

Categoriile de pacienți cele mai expuse sunt vârstnicii și copiii cu afecțiuni cardiace congenitale. Aceștia pot prezenta un risc suplimentar dacă asociază și alte afecțiuni care scad puterea de apărare a organismului, cum ar fi: diabet zaharat, alcoolism, subnutriție, cancere care necesită tratament cu citostatice, ciroze hepatice, maladii care impun corticoterapie prelungită. Dacă totuși infecția respiratorie s-a produs, ea va fi tratată cu promptitudine. Bolnavul se va adresa medicului de familie care va decide dacă forma de boală este ușoară, cardiacul este compensat si tratamentul se poate face la domiciliu. De asemenea, tot medicul va decide dacă forma este mai severă și este necesară internarea într-o clinică de specialitate pentru măsuri terapeutice mai energice.

Anotimpul rece nu înseamnă neaparat izolare pentru bolnavii cardiaci. Ei pot depune efort fizic conform toleranței individuale sau să-și desfășoare plimbările în aer liber, dar cu anumite precauții. De pildă, un bolnav cu angină pectorală stabilă sau chiar cu un infarct miocardic nu va trece brusc de la o atmosferă încălzită la ger.

Frigul poate produce spasm coronarian și să determine apariția crizelor anginoase, creșterea frecvenței acestora și a numărului de tablete de NTG administrate sublingual. Bolnavii hipertensivi, mai ales dacă au și insuficiență cardiacă congestivă vor evita alimentele bogate în sare, precum conservele și murăturile specifice sezonului.

O altă categorie de bolnavi este reprezentată de cei cu insuficiență circulatorie periferică (fenomen Raynaud, trombangeita obliterantă, arteriopatii arterosclerotice ale membrelor inferioare). Aceștia dacă se expun la frig pot constata accentuarea simptopatologiei clinice (amorțeli, furnicături, senzația neplacută de picior sau mâna rece, tulburări trofice ale degetelor, degerături). Este recomandat să poarte încălțăminte călduroasă și comodă, mănuși, să evite expunerea prelungită la frig și umezeală și să continue tratamentul vasodilatator prescris de medic.